Desi Cerul ne-a dat mereu miracole si minuni,desi insusi natura ni-L descopera,totusi nu suntem constienti ca nu suntem nimic fara un strop de credinta,ca niciodata nu vom fi salvati daca nu ne smerim.Ne-am obisnuit sa credem ca credinta e o stare,care apare la batranete,in singurate,la biserica,in anturaj pentru a arata ca suntem morali cu credinta etc.Nu mai facem deosebirea intre oamenii “credinciosi umili” si cei “credinciosi mandri.”Credem ca cei umili care respecta legile, simplu si asculta ,sunt cam “Nebuni”iar “ceilalti” isi argumenteaza decizile,uneori necrestine,dupa zicala”Pana la Dumnezeu te mananca sfintii”.Pe cei mai multi,azi ii preocupa alegerile pacatoase in favoarea construirii unui viitor stabil pentru sufletul lor -defapt al nostru.

“Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
²⁰În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi;
²¹fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit; ci s-au dedat la gândiri deşarte, şi inima lor fără pricepere s-a întunecat.
²²S-au fălit că sunt înţelepţi, şi au înnebunit;
²³şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare şi târâtoare”
Dar ne mai intereseaza daca suntem cu adevarat Mantuiti,daca chiar facem ceva util in viata asta petrecuta aici,daca avem un scop nobil dupa care mergem,sau daca ne gandim cel putin ca viata are si alte lucruri pentru care merita sa mori sau sa traiesti.
Tot ce ne intereseaza azi,e prestigiul nostru, e onoarea si renumele care(credem noi) vine din cateva decizii barbatesti in genul “Situatiile neortodoxe cer masuri neortodoxe”,dar de ce sa fim noi umili,modesti,credinciosi,de ce sa il avem noi pe Isus si sa fim “Pocaiti”?”Oricum nu valoreaza nimic”,”tot pacatos raman si tot voi muri”,”Nu ma salveaza Dumnezeu “,”Eu singur ma ajut”,”Nu e providenta e coincidenta”.Sau invers:De ce sa nu credem ca in functie de ce gandim atragem,ca datorita inimii mele mi se da ?Sau ca principala cauza care ne fereste de Dumnezeu e frica de judecata.O inima buna,un caracter bland,Un creier umil,genunchi culcati pentru Domnul vor atrage lucruri pe care nu le vom intelege lucruri bune evident,prieteni adevarati,fericire,dragoste.Poate asa,lasand in urma tot ce se invarte in jurul trufiei vom fi salvati,poate ca “asa cum nea creat Tatal,”simpli si plini de evlavie vom fi asemenea versetului:”Oricine se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat”.

Smerenia a fost cea dintâi pricina de înaltare si slava pentru toti sfintii lui Dumnezeu. Smerenia a înaltat pe Avraam si l-a facut pe el prieten al lui Dumnezeu si tata al multor neamuri, caci se socotea pe sine a fi pamânt si cenusa.

Smerenia l-a înaltat pe Iosif si l-a facut pe el mai mare peste tara Egiptului.

Smerenia l-a facut pe Moise cel gângav la limba, povatuitor si legiuitor peste tot poporul lui Israel. Caci se socotea pe sine nevrednic de aceasta slujba si ruga pe Dumnezeu sa trimita pe altul la scoaterea lui Israel din robia Egiptului.

Smerenia l-a aratat pe David a fi dupa inima lui Dumnezeu, caci se socotea pe sine vierme si nu om. Cu smerenia a stralucit marele Daniil proorocul, cei trei tineri, marele prooroc Isaia si mai mult decât toti, dumnezeiescul Ioan Botezatorul, care nu se socotea pe sine vrednic de a dezlega cureaua încaltamintei lui Hristos si care, pentru adâncimea smereniei lui, s-a învrednicit a fi martorul cel mai apropiat al Sfintei Treimi la Iordan si de a se numi de Însusi Hristos, cel mai mare om nascut din femeie.

Cine învata pe cel sarac sa ia pâinea de la gura copiilor si sa-si cumpere televizor si video, spre a-si închipui si el ca este asemenea cu cei avuti? Nu mândria?

Cine învata pe femei si pe fete sa munceasca luni si ani de zile, nu spre a-si cumpara cele de nevoie vietii, ci spre a-si cumpara rochii la moda si încaltaminte luxoasa si alte lucruri desarte, care nu tin nici de foame, nici de frig? Oare nu mândria?

Cine învata pe cel sarac, care are o casa de copii, sa se sârguiasca cu mai multa truda spre a le face la toti haine luxoase si de mult pret, spre a-i face sa fie în rând cu lumea? Nu mândria?

Cine face pe fetele si pe femeile cele usoare sa se dreaga pe fete cu pudra si cu alte unsori si sa-si vopseasca unghiile spre a arata mai tinere si mai frumoase? Oare nu mândria si slava desarta, care este fiica cea dintâi a mândriei? Vor sa fie cu orice pret în rând cu lumea si nu aud pe Apostolul Iacov, care zice: Lumea, în cel rau zace; si iarasi: Cine se face prieten cu lumea, se face vrajmas lui Dumnezeu.

Te-ai oprit vreodată pe stradă şi ai zărit o persoană căruia să-i strălucească faţa de frumuseţe?Sau ai oprit pe cineva odată şi l-ai întrebat de ce îi este faţa radiantă?Eu nu.Şi nu am fost niciodată oprită,încă!

Frumuseţea acestor fete nu a constat într-o bluză drăguţă sau un machiaj reuşit,ci a izvorât din frumuseţea nepieritoare a duhului lor blând care era de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.Ele nu erau preocupate cu lumea aceasta şi nu erau îndeajuns de frumoase pentru a fi modele,dar era prinţesele Cerului.Şi asta era tot ce conta pentru ele!Frumuseţea adevărată şi nepieritoare nu o vei găsi căutând să te îmbraci cu stil sau să zâmbeşti aşa încât să pari sexy.Din contră,ea va consta în omul ascuns al inimii.O frumuseţe misterioasă care îi mistuie şi pe cei din jurul ei.Care nu se laudă şi iese în evidenţă,ci care devine cu fiecare zi şi mai frumoasă.

Iar frumuseţea despre care îţi vorbesc este frumuseţea adevărată.Cea pe care ai căutat-o poate la TV,în reviste sau pe site-ul lui Giorgio Armani.Este frumuseţea pe care numai Isus ţi-o poate da.Este genul de frumuseţe care nu va cuceri lumea,dar care Îl va cuceri pe El.O frumuseţe care nu este preocupată de nimic altceva decât de a sluji altora şi de a căuta mereu să devină tot mai frumoasă.
Poate ţi s-a spus că frumuseţea adevărată şi perfectă înseamnă să ai 90-60-90.Greşit!Greşit!Nu ştiu ce lucru frumos putem găsi noi oamenii în satisfacerea zadarnică a aprobării din partea lumii că suntem frumoşi aşa cum suntem noi.Nu înţeleg cum putem fi atât de credule încât să credem cu tărie că doar ajungând la greutatea cu numărul magic vom putea fi happy.

Am văzut multe fete frumoase în ochii lumii,dar moarte pentru Dumnezeu.Am văzut puţine fete frumoase pentru El,dar multe urâte pentru lume.De ce?Pentru că ne îngrijim prea mult de trup,dar mai deloc de suflet.Nu credem că doar El şi numai El ne poate face frumoase şi perfecte,pentru slava Sa.Şi că doar o astfel de frumuseţe poate fi în stare să schimbe inimile oamenilor.Doar o astfel de frumuseţe va ieşi în evidenţă cu adevărat!Şi doar o astfel de frumuseţe va cuceri inima unui bărbat adevărat,nu al unui profitor care nu are în cap decât cuvântul magic format din trei litere.M-ai înţeles?

Articol scris de Milena

Planuri alese (1)

Thomas Starzl a devenit interesat de transplantul de organe pe vremea cand isi facea rezidentiatul in chirurgie.In anul 1958 a facut mai multe transplanturi de ficat la caini, insa toti au murit la doua zile de la operatie. Un an mai tarziu a gasit o cale de a stabiliza circulatia sangelui, si cainii au trait o saptamana. In anul 1963 a efectuat primul transplant uman de ficat, insa pacientul a facut o hemoragie puternica si a murit.

Desi avusese un esec, medicul nu s-a dat batut si a staruit in planul sau cel bun. In anul 1968, medicul a dat publicitatii rapoartele noilor incercari de transplant.Toti cei sapte copii supravietuisera, insa patru dintre ei au murit in urmatoarele sase luni. Un rezultat incurajator, insa nu spectaculos. Dupa 23 de ani de la prima incercare, Starzl si echipa sa au gustat mult ravnitul succes: 19 din cei 22 de pacienti care suferisera operatia de transplant de ficat au trait perioade luni. Starzl a fost criticat, chiar defaimat de comunitatea medicala pentru incercarile sale, insa el a staruit in aceasta lucrare buna cu beneficii pentru toti oamenii.

* Dar cel ales la suflet face planuri alese si staruie in planurile lui alese. Isaia 32:8*

Articol scris de Claudia Darie

Sursa GBV Romania

Suntem niste fapturi minunate. Suntem lucrarea mainilor lui Dumnezeu. Orice lucrare a mainilor lui Dumnezeu este deosebita si minunata. Dar noi, rasa umana, suntem cea mai deosebita. Noi am fost creati dupa Chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Spre deosebire de orice alt lucru pe care Dumnezeu l-a creeat, noi avem ratiune, sentimente si capacitatea de a stabili o relatie de partasie cu Dumnezeu. Suntem niste fapturi minunate.

Numai noi avem suflet nemuritor. Cand murim in viata aceasta, nu se termina totul. Vesnic, sufletul nostru va fi cu cel pe care l-a slujit in viata pe care a trait-o.

La scoala ati studiat anatomia umana. Nu-i asa cat de complecsi suntem creati de Dumnezeu? Totul este intr-o perfecta armonie. Suntem niste fapturi minunate.

Uitati-va la cladirile imense ce ne inconjoara si masinariile ingenioase de pretutindeni: computer, mp3, TV, aparat foto, masini etc. Dintre toate fiintele create de Domnul, noi suntem cele mai inteligente fapturi. Suntem niste fapturi minunate.

Asadar, frati si surori, sa nu va plangeti de vreo trasatura a corpului vostru ca ar fi imperfecta, Domnul a stiut ce face atunci cand v-a creat. Domnul te-a creat o faptura minunata.

Ps. 139: 13. Tu mi-ai intocmit rarunchii, Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele:

14. Te laud ca sunt o faptura asa de minunata. Minunate sunt lucrarile Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

Caci Tu ma inveselesti cu lucrarile Tale ,Doamne,

si eu cant de veselie cand vad lucrarea mainilor Tale”(Psalmi 92,4)

“Bunatatea Ta,Doamne ,ajunge pana la nori.

Dreptatea Ta este ca muntii lui Dumnezeu

si judecatile Tale sunt ca Adancul cel mare…

Cat de scumpa este bunatatea Ta,Dumnezeule!

La umbra aripilor Tale gasesc fiii oamenilor adapost.

Se satura de belsugul Casei Tale si-i adapi din suvoiul desfatarilor Tale.

Caci la Tine este izvorul vietii,

prin lumina Ta vedem lumina.”(Ps.36,5-9)

“Ferice de cei fara prihana in calea lor,

care umbla intodeauna dupa Legea Domnului!

Ferice de cei ce pazesc poruncile Lui,

care-L cauta din toata inima lor.

Cum isi va tine tanarul curata cararea?

Indreptandu-se dupa Cuvantul Tau.

Aleg calea adevarului,

pun legile Tale sub ochii mei.

Strang Cuvantul Tau in inima mea,

ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta!

Voi umbla in loc larg,caci caut poruncile Tale.

Deschide-mi ochii ca sa vad lucrurile minunate ale Legii Tale!

Invataturile Tale sunt desfatarea mea si sfatuitorii mei.

Mai mult pretuieste pentru mine legea gurii Tale,

decat o mie de lucruri de aur si de argint.

Cat de mult iubesc Legea Ta!

Toata ziua ma gandesc la ea.

Invataturile Tale sunt minunate sunt minunate,

de aceea le pazeste sufletul meu.

Oranduirile Tale prilejul cantarilor mele in casa pribegiei mele.

Cuvantul Tau este cu totul incercat si robul Tau il iubeste

Temelia Cuvantului Tau este adevarul si toate legile Tale cele drepte sunt vesnice.

Sa-mi traiasca sufletul si sa Te laude,si judecatile Tale sa ma sprijine!!

Multa pace au cei ce iubesc Legea Ta

Si nu li se intampla nicio nenorocire.

Eu nadajduiesc in mantuirea Ta,Doamne,si implinesc poruncile Tale

Si le iubesc mult de tot!

Descoperirea cuvintelor Tale da lumina,da pricepere celor fara rautate.

Poruncile Tale ma fac mai intelept decat toti invatatorii mei,

caci ma gandesc la invataturile Tale.

Prin poruncile Tale ma fac mai priceput,de aceea urascc orice cale a minciunii

Invataturile Tale sunt mostenirea mea de veci,caci ele sunt bucuria inimii mele.”

Cerbul

Intr-o fabula se spune ca un cerb venind la o apa si-a vazut coarnele si a inceput sa le laude pentru marimea si frumusetea lor. Parandu-i-se ca picioarele sunt prea subtiri, si le-a defaimat.

Dar in acest timp de cugetare, vazu un vanator venind cu cainii spre el. In momentul urmator de repezi spre camp pentru a se indeparta de pericol.Intrand in padurea deasa, coarnele cele falnice i se prinsera in niste crengi. Nu trecu mult timp si cainii il ajunsera. In ultimele clipe ale vietii, cerbul isi zise: Nenorocitul de mine! Cat de tarziu recunosc ca mai de  folos mi-au fost picioarele decat coarnele.

Ceva asemanator se petrece in viata oamenilor. Multi se amagesc pretuind lucrurile trecatoare si lasa la o parte sufletul si nevoile sale. Cu cata usurinta omul admira si practica o traditie sau o datina! Credinta, care este calea de apropiere de Dumnezeu, pare prea simpla, fata de fastul unei religiozitati care duce la mandrie.

Cititorule! Te rog lasa-te atentionat de adevarul acestor cuvinte. Biblia spune: ,,Mandria (chiar religioasa) merge inaintea pieirii, si trufia merge inaintea caderii. Mai bine sa fii smerit cu cei smeriti, decat sa imparti prada cu cei mandri.’’ (Proverbe 16:18 – 19)

*Inainte de pieire, inima omului se ingamfa, dar smerenia merge inaintea slavei. Proverbe 18:12*

Articol scris de Claudia Darie

Sursa GBV Romania

“The Perfect Stranger”, spune povestea lui Nikki care este un avocat bun dar are probleme. Totusi in mijlocul necazului  primeşte o invitaţie misterioasa la cină  de la un om care pretinde a fi Isus din Nazaret. Ramasa surprinsa de acel bilet, Nikki, se duce la acea intalnire iar de-a lungul cinei, au loc conversatii puternice  in care ea afla  multe si gaseste raspunsuri. Desi la inceput nu crede ca El este Isus sau Dumnezeu, Nikki învaţă lucruri pe care ea nu le-a ştiut niciodată despre viata, univers, şi cel mai important, ea însăşi. 

Ce se intampla pana la sfarsitul cinei si daca ii se rezolva problemele ei? Te lasam sa aflii singur.

Daca ti-a placut acest film spune si prietenilor tai despre el. Vizionare placuta.

Click aici pentru film!

Tu ii dai lauda Lui?

În jurul nostru sunt o mulţime de oameni care au nevoie de o vorbă caldă,de un sfat prietenesc.Care stau singuri în banca lor şi aşteaptă ca cineva să vină să le zâmbească şi să-i întrebe “Ce faci?”.Dar nu se găseşte nimeni care să se gândească la asta.Cu toţii sunt preocupaţi să-şi satisfacă dorinţele lor de moment şi nu se gândesc la nimic altceva decât la cum să-şi umple timpul cu alte activităţi care să-i ajute să se cunoască tot mai mult.Zilnic trecem pe lângă oameni,dar ne-am întrebat vreodată ce se ascunde sub zâmbetul lor.

Poate bărbatul acela se grăbeşte să meargă la bar să se îmbete ca să uite de necazuri.Sau fata aceea va accepta să se culce cu aşa zisul ei iubit,doar pentru a primi puţină dragoste pe care nu vrea să i-o ofere nimeni.Băiatul acela cu privirea pierdută va merge acasă şi se va pune în faţa calculatorului,unde va survola pe site-uri pornografice.Da,se va simţi murdar şi pătat,dar nu este nimeni căruia să-i pese de el.Cine ştie,poate bătrânica aceea are nevoie de cineva cu care să vorbească despre timpurile trecute,dar toţi o iau cu:”Hai mai lasă-ne cu tinereţile tale!!”.

Da,este dureros.Să nu-ţi pese de nimeni şi să nu te gândeşti la problemele celorlalţi.Trebuie să învăţăm să ne încurajăm unii pe alţii,să încercăm să fim buni şi prieteni cu toată lumea.Chiar şi cu cel care “nu ne merită zâmbetul”.Un suflet însetat aşteaptă în momentul acesta ca cineva să-l întrebe cum se simte şi are nevoie de confirmarea că totul va fi bine şi că orice rău va avea un sfârşit.Dar nu,nimeni nu se gândeşte la asta.
De multe ori nu înţelegem că singura cale de a ne rezolva problemele noastre şi de a ne uşura inima este de a începe să ne preocupăm de nevoile celor de lângă noi!Încearcă şi vei vedea.

Articol scris de Milena

Bastonul

Doi prieteni stateau in fata unui tablou, care reprezenta vindecarea orbului din Luca 18. Unul dintre ei, care cunostea deja de mult aceasta pictura,il intreba pe prietenul sau: ,,Ce este mai frumos in acest tablou?’’ Cel intrebat mentiona anumite detalii, dar la fiecare, insotitorul spunea ,,nu’’ . Pana la urma, tot el dadu raspunsul: ,,Cel mai frumos detaliu al tabloului este bastonul aruncat orbului. Cand a auzit vocea Domnului Isus, orbul si-a aruncat bastonul.Aceasta inseamna credinta.’’

Pictorul a redat foarte sugestiv starea acelui orb. El a crezut ca Mantuitorul in la vindeca. Orbul a lasat sa-i cada bastonul intinzand mainile spre Salvatorul sau. El nu s-a indoit ca Isus poate sa-l elibereze de suferintelesale si sa-i dea vederea.

Oamenii spun mereu ca nu pot crede. Care este cauza? Multi nu sunt gata sa arunce sprijinul lor propriu(bastonul) si sa recunoasca faptul ca sunt pierduti. Numai cand omul lasa la o parte orice argument si asteapta mantuirea numai de la Hristos, poate fi ajutat.

Temelia mantuirii a fost pusa numai de Mantuitorul pe cruce. Pe aceasta temelie sigura suntem chemati sa ne zidim credinta noastra.

* Si fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui! Caci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie sa creada ca El este, si ca rasplateste pe cei ce-L cauta.Evrei 11:6*

Articol scris de Claudia Darie

Sursa GBV Romania

Azi m-am trezit,fara sa ma gandesc la Isus am deschis mesul si iata ca am vazut in lista mea fel de fel de statusuri insa unul mi-a atras atentia.Era statusul lui Isus care zicea asa,”ACCEPTA-MA CA PRIETEN SI VEI AVEA VIATA VESNICA”

Nu l-am bagat in seama,nici El nu a insistat dar mesajul lui,asteptarea Sa in ciuda arogantei mele m-a facut sa imi aleg din aceasta zi ce e mai frumos.(binecuvantarile Sale).

Am observat ca de fiecare data cand ma instristam si aveam statusuri dezamagitoare El era acolo ma astepta sa fac un mic pas,bratele Sale ii erau mereu deschise insa viata traita in placeri si dorintele ascunse parca erau mai bune.El nu imi cerea mare lucru decat acela de a renunta la placerile trecatoare de aici in favoarea celor vesnice.Dar eram prea dedicat acestei lumi si altceva nu vedeam decat acele lucruri care ma ghidau in viata si ma facea om(spune-am eu).Eram trist ,vroaim si eu lucrurile ascunse ale acestei lumi descoperite,stiam ca exista ceva mult mai profund de atat insa credeam ca ce am facut pana acum a insemnat trairea pe pamant.Totusi in timp ce citeam statusul gandul meu sa indreptat catre aceasta taina: viata vesnica,Isus,Dumnezeu oare sa exista asa ceva si mie sa nu imi pese.Mai demult un tracator m-a abordat si mi-a spus ca daca Dumnezeu e mantuitorul meu personal pe langa viata vesnica voi avea mii de binecuvantari; nu prea am inteles si nici acum dar azi dimineata in timp ce meditam mi-am dat seama ca viata eu nu am trait-o in adevaratul sens al cuvantului,nu am impartasit-o si altora,am uitat de bucuria inocenta de copil care ma facea sa fiu mereu vesel fara a mai tine cont de gradul social,de prieteni cu care vorbeam vrute si nevrute,si oameni pentru care sa fiu gata sa ma pun in serviciul lor.

Am inceput sa vorbesc cu El,mi-a explciat ca stie tot ce are nevoie sufletul meu si ma poate vindeca de toata ranile fizice si spirituale,Am fost uimit sa observ ca ma cunostea absolut de bine iar pe langa lucrul acesta ma si intelegea perfect.Cu cat vorbeam mai mult cu El cu atat imi place si pe zi ce trece ii duc dorul,il descoper in orice chiar si in cele mai mici lucruri.Ii multumesc ca mi-a dat viata si ca pot trai liber plin de pace si uimit de atatea binecuvantari.

Pe langa minunile acestea, acum vorbesc cu oamenii,le explic de Isus.Ii ajut sa isi dea seama ca doar El le poate aduce zambetul, le poate arata scopul in viata si ii poate intelege.Zi de zi sa il cauti pe Isus e sfatul meu.

Iar de acum in colo statusul meu va fi:”Sunt iertat,primit, binecuvantat si liber”

Al tau cum e “sunt trist” ,”dezamagit“,”as vrea sa mor” sau altele mai rele de atat ??

Gandeste-te bine care e statusul tau ……………………………………………………..

Esti dispus sa renunti la viata efemera de aici in favoare celei vesnice ???si sa accepti statusul lui Dumnezeu ??“ACCEPTA-MA CA PRIETEN SI VEI AVEA VIATA VESNICA”???????????

Dependenta de alcool

Un barbat avea tot ce-si doreste fiecare: un serviciu bun. O sotie gospodina si doi copii. Dar alcoolul de care era dependent, stricase totul. Ajunsese pana acolo ca hotarase sa-si curme viata. Intr-o seara au venit la el doi barbati care i-au vestit Evanghelia.Dar Isus era pentru acest om o legenda. S-a bucurat cand cei doi au plecat. La usa, unul dintre ei s-a intors si i-a spus: ,,Daca in noaptea aceasta va vine pofta de alcool, incercati macar o data sa opriti nenorocirea printr-o rugaciune.’’

In noaptea aceea si-a amintit de aceste cuvinte.

Rugaciunea? Totul in el se opunea. Dar constient fiind in ce haos, a impreunat mainile si s-a rugat: ,,Doamne, daca Tu existi cu adevarat acolo sus, atunci ajuta-ma sa ies din aceasta murdarie. Singur nu mai pot face nimic. Sunt pierdut.’’

Dumnezeu l-a ajutat. El a rupt puterea dependentei de alcool din acel om. Cateva zile mai tarziu s-a intalnit iarasi cu cei doi barbati crestini.

Au vorbit impreuna despre necesitatea de a-L primi pe Isus Hristos ca Mantuitor si Domn in viata sa. Acest lucru s-a petrecut spre fericirea vremelnica si vesnica a fostului dependent de alcool.

* Cheama-Ma in ziua necazului, si Eu te voi izbavi, iar tu Ma vei proslavi. Psalm 50: 15*

Articol scris de Claudia Darie

Sursa GBV Romania

Asculta acesta melodie ca sa aflii raspunsul.

Ştim foarte bine să ne mascăm adevărata stare.Ne place mult să ne ascundem după sloganuri ieftine şi avem pregătite o grămadă ce replici care să ne ascundă tristeţea şi disperarea ce ne macină sufletele.Suntem frustraţi şi deprimaţi,iar atunci “avem grijă” să o aratăm pe facebook prin injurii adresate lui Dumnezeu.Ştiu,e dureros.Cel mai rău este că facem asta din cauză că avem nevoie de vindecare.Suntem bolnavi.Şi goi pe dinăuntru.Dar ştim.Suntem actori foarte buni în ascunderea adevăratei noastre feţe.

Şi facem multe din aceste lucruri ca să ne scoatem în evidenţă.Ca să provocăm şi pe ceilalţi să fie făţarnici şi să ne întrecem pe net la concursul “Cine înjură mai bine”.Chiar credem că asta ne va aduce pace sufletului nostru?Din contră,buruienile se vor înmulţi.Nu se vor mulţumi să ne distrugă doar sufletele noastre,ci iar “vor avea grijă” să distrugă şi grădina sufletului celorlalţi.Vor semăna confuzie şi durere.În fiecare noapte la un tânăr din America venea Satan şi îi spunea în timp ce-l mângâia pe păr:”Sunt foarte mândru de tine.Acum poţi să mergi să te arunci de pe podul X.”.Şi îi spunea chiar şi numele podului în timp ce-i înmâna un card ca să-şi cumpere droguri legale.

Aşa vrei să fie şi în cazul tău?Să ajungi să fi vizitat de Satan?Şi să mai te trezeşti că te bate şi gândul sinuciderii.Nu te mai ascunde de tine.Fii tu însuţi!Recunoaşte-ţi neputinţa şi acceptă adevărul.Acela că golciunea din sufletul tău te îndeamnă înspre multe lucruri,care crezi că ţi l-ar putea umple.Ştii tu,doar Dumnezeu îţi poate umple golul acela.Ştiu că poate îţi vine să te iei de cap sau să te ascunzi în pământ de ruşine când auzi numele DUMNEZEU.Aşa fac cei mai mulţi.Se ascund.

A venit timpul,dragul meu,să te iei de mână cu adevărul.Să te vezi aşa cum eşti defapt.Nu să-ţi îngropi durerea,ci să o scoţi la iveală şi să te vindeci de ea.Nu-ţi spun să fii emo.Îţi spun să fii ceea ce ai fost creat să fii.Fiu şi fiică de Rege.E ok aşa?
Dacă da,înseamnă că începi să accepţi adevărul.Bine ar fi să mergi mai departe.Să-L trăieşti pe Dumnezeu,nu doar să crezi că există şi să crezi că te poţi juca cu El.În fine,e alegerea ta.Dar alege înţelept.Într-o zi vei da socoteală oricum pentru toate.

Articol scris de Milena

America nu poate sa cada..fiindca deja e jos.Lucrul acesta e adevarat si despre Anglia.Nici ea nu poate fi inrobita..fiindca deja poporul ei e incatusat in lanturile anarhiei morale pe care insasi ea si le-a forjat si le-a ales.Aici sunt milioane de oameni cuprinsi de boala imoralitatii,si nu au pic de dorinta sa se vindece.Aici  sunt oamenii care isi vand sufletul pentru umbre,in timp ce nu numai ca resping lucrurile reale ,dar isi si bat joc de ele.

Un val imens,fara precedent,de nelegiuire in calcarea poruncilor,in batjocorirea lui Dumnezeu,in distrugerea sufletelor,face ravagii in oceanul oranduirilor omenesti. Niciodata pana acum n-au fost mase atat de masive de oameni care sa-si vanda sufletul la preturi de nimic diavolului.”Nu este nimeni…care sa se trezeasca si sa se alipeasca de Tine(Isaia 64:7).Ce vraja divoleasca ii tine sub control?Cum i-a legat asa de tare?Cine le-a luat mintile?Cum de nu se trezeste ca sa-si vina in fire?

Sub directivele diavolului,lumea a mai dat o injectie firii pacatoase.Unul din semnele “zilelor din urma”este si faptul ca “oamenii vor fi si iubitori de placeri”(Observati pluralul Si unde se fierbe zeama aceasta a iadului? In berariile si carciumile lumii. E nevrednic de luat in seama argumentul ca subventiile guvernamentale date ca ajutor companiilor de bere si lichioruri creaza servicii pentru oamenii muncii. Distilarile sunt crese in care se nasc ucigasii ce opereaza traficul de arme, produc crimele de pe sosele, provocate de soferii in stare de ebrietate. Judecatoriile au de-a face cu roadele lichiorului. O trezire spirituala va scoate acest pom din radacini.

Apoi,milioane de oameni isi asteapta randul ca sa fie initiati in nebunia caluseilor din carnavalul sexualitatii.Cand raul are gustul atat de dulce,care dintre tinerii imbibati deja in pacate si pofte ar mai dori sa faca binele??Un singur ceas de “viata”in tensiunea placerii-argumenteaza ei-face mai mult decat sa dai cu zarul in jocul de noroc al speculatiilot teologilor de azi cu privire la “vesnicie”.

Uitati-va o singura clipa,si vi se umple sufletul de amaraciune.Poate fi ceva mai prostesc si inuman ca o seara de bautura.Eroul serii e cel care ultimul se mai tine pe picioare,in timp ce toti ceilalti,grohaind ca porcii,stau culcati pe podea,pe sub mese,amortiti de bautura.Acesta nu e sportul unor oameni primitivi iesiti din pesterile din valea Baliemului,ci e sportul sinistru al noilor intelectuali,satui la refuz ,in trup,dar murdari la suflet,dedati fara rusine oricarei nelegiuiri.!

Plini cu desfrau,avizi dupa jocurile de noroc,inrobiti de bautura,asa oamnei(adulti la trup,dar imbecili la minte)isi canta jelania cu lordul Byron:

“Acolo unde era foc acum e cenusa,delir.

E mort sufletul,dragostea,dorul

Ce’nainte iubeam,acum nu mai admir

Iar inima-I rece,carunta ca parul”!

Daca biserica ar avea ceva vital sa dea si ceva victorios sa fluture,oamenii acestia care aleg ziua cluburile de golf si noaptea cluburile de noapte,ar mai fi inca speranta,s-ar putea sa fie atrasi de la cloaca murdarii lor.

Din moment ce in libertatea lor oamenii nu-L aleg pe Dumnezeu,oare nu e normal ca Dumnezeu sa-I lase prada unor pedepse si urgii,ca astfel ei sa-si aduca aminte de ziua Domnului,de calea Domnului si de Fiul Lui??Sa nu ne miram cand auzim despre nenorocirile care vin peste lume.

Si atunci,nu mai bine sa mori legat in trup dar cu sufletul liber,decat sa mori liber cu trupul si cu sufletul inrobit??

Ramanem cu gura cascata cand vedem oamenii straluciti,aprinsi de entuziasm pentru stiinta,dar speriati de religie.Cand acestia resping credinta adevarata,isi umplu golul spiritual cu gunoaie,se hranesc din filme si meciuri de fotbal.In lumina”Miilor de ani ca o zi”,i-a trebuit stiintei doar cateva secunde sa ne duca de la carul cu boi la automobil,si de la automobil la Sputnik.

Dar daca admitem ca stiinta are o atractie deosebita si e de admirat atunci cand foreaza in sol o sonda de 3 Km adancime cautand zacaminte de petrol,si daca nu gaseste se apuca si face acelasi lucru pe fundul marii,totusi e necesar sa luam in seama ca stiinta poate avea si un aspect diabolic ucigator.De exemplu lobotomizarea.

Lobotomizarea e o operatie chirurgicala inumana,inspirata de Satana,promovata de stiinta.De ani de zile operatia aceasta asupra creierului uman a fost o arma in mana dictatorilor.Hitler a folosit-o asupra a milioane de compatrioti.Stalin se zice ca ar fi avut zece mii din scalvii lui schimbati in zombii prin aceasta operatie ce ia doar cinci minute.Dupa operratie victima se zice ca e in mod ireversibila nebuna.

Pacientul e legat de masa de operatie,legaturile fiind stranse si tari.Electrozii sunt atasati la tample,si trei incarcaturi de curent sunt dozate in creierul pacientului,destul ca sa provoace convulsii violente care pana la urma se sfarsesc cu o coma anestetica.Apoi medicii iau leucotomi9niste instrumente mici ca tarnacoapele)si le implanteaza sub pleoapele pacientului.Cu un ciocanas le impinge prin golul ochiului in partea dinf ata a creierului,separand lobii frontali de restul creierului.Rezultatul?Un zombi.

15 zombi din acestia pot fi facuti de stiinta in 90 min..Cand oamenii luminati ii dezumanizeaza pe altii in felul acesta,e timpul sa ne oprim si sa ne gandim,sa ne intrebam daca nu cumva zeita Stiintei primeste prea mari onoruri din partea oamenilor.Avand in gand aceste milioane de lobotomizati,meditati putin la cuvitnele lui Bertrand Russell,a carui lucrare,:”Principiile Logicii” l-a incoronat ca regele filozofilor moderni:”Ca sa se salveze,omul are nevoie azi de un singur lucru:sa-si deschida ochii sa accepte bucuria,si sa lase ca frica sa ramana un lucru de domeniul trecutului intunecos.Omul trebuie sa-si ridice ochii in sus si sa spuna:,Nu nu sunt un pacatos mizerabil.Sunt o fiinta care,dupa o cale lunga si anevoioasa,am descoperit cum sa stapanesc…obstacolele naturale,cum sa traiesc in libertate si bucurie,in pace cu mine insumi,in pace cu intreaga omenire.”

Ar fi greu sa va conving ca acest fals profet al pacii s-a dedicat inselaciunii??Acelasi Bertrand Russell nu poate accepta intruparea Domnului Isus Hristos.Dar,va intreb,cat mesaj de nadejde are el pentru nenorocitii vremii in care traim?

Ceasul acesta are nevoie de inimi arzatoare,de buze aprinse, de ochi c apara focului.Daca am fi doar zece la suta pe cat de credinciosi ne credem,strazile ar fi pline in fiecare duminica de oameni care ar ,marsalui spre Sion.Ar trebui sa ne imbracam in sac si cenusa vazand starea bisericilor de azi,fara dragoste,fara viata,fara lucrare.

Daca am fi plans atat cat au plans evreii la Zidul Plangerii in Ierusalim, am trai azi o trezire energica si curatitoare.Daca ne-am intoarce la traiul si practica apostolica—sa asteptam de la Domnul puterea apostolica—am fi in stare sa pornim in lucrarea apostolica.E ceasul cand oamenii mereu s eintreaba:”Sunt cu totii fericitii?”Scopul lui Dumnezeu cu noi nu e fericirea,ci sfintirea!!.Daca e cineva azi cumpatat,ferindu-se sa se atinga de bauturi,e luat in ras.Dar apostulul Pavel ii scria lui Tit ca acesta e una din cele mai alese virtuti crestine.

Ar trebui sa mai urcam dealul Capatanii pe genunchi, ca sa privim crucea intr-o atitudine de smerenie si adoratie.Biserica trebuie intai sa se pocaiasca;apoi lumea va ceda!Biserica trebui intai sa planga;apoi vor fi bisericile pline cu pacatosi coplesiti de plansul pocaintei.

In culmea puterii sale,William James,un profesor de medicina de la Universitatea Hrvard,a fost lovit de o boala misterioasa.I-au fost afectati si deranjati nervii.Suferea de insomnie si depresiune,dar nu gasea nici o vindecare.A fugit in Europa.Poate va gasi raspunsul la Berlin.Nici o usa de nadejde insa.Poate la Viena.Acelasi raspuns.Poate la Paris se ascunde raspunsul.Dar nu l-a gasit nici acolo.

Disperarea i-a cuprins fiinta.Londra era aproape,dar apelul sau a sunat in gol.Scotia a vea medici eminenti in domeniul acesta.Dar n-a gasit balsam nici in Galaad.S-a intors in America.In mintea lui dansa gandul sinuciderii.A auzit de un barbat al rugaciunii,un om cu o credinta mare dar William James avea oroare pentru vindecarile prin credinta.El era un barbat cu renume,un filozof distins,un psihiatru de marca.Mintea lui ascutita si pregatirea sa intelectuala nu-l lasau sa incerce asa ceva.Dar n-a avut ce face.S-a dus sa-l viziteze.Omul acela simplu,fara scoala,om al lui Dumnezeu,si-a pus mainile smerite pe capul lui James.Si acesta spunea mai tarziu:”Am simtit in corpul meu cum patrunde,o enrgie,si am fost cuprins de un sentiment de pace;am stiut atunci ca eram videcat.

Pentru vindecarea bolilor ingrozitoare ale acestei lumi nebune,”Abana Stiintei” si “Parparul Politicii” sunt mai atragatoare decat crucea;asa socoteste vointa noastra indaratnica si mintea noastra deformata.Dar ca sa capatam videcarea,trebuie sa ne umilim ca William James,sa ne intoarcem iar la Cruce si la raul vietii care curge din ea.

“Biserica in care lucrarea e administrata omeneste,in loc sa fie guvernata Dumnezeeste e sortita pierzarii.Lucrarea celor ce sunt pregatiti de universitati dar nu sunt umpluti de Duhul Sfant nu produce minuni“Samuel Chadwick

“Omul a carui predica scurta e “Pocaiti-va”!se pune impotriva vremii sale,si urmeaza sa fie lovit fara mila de veacul a carui pacate le vestejeste.Pentru un asa om nu ramane decat un singur sfarsit:”Sa I se taie capul”!Nu indrazni sa predici pocainta daca nu ti-ai incredintat capul in mainile cerului”Joseph Parker