Gandul de dimineata 8 Ianuarie

golgota22„Să nu umblăm în întuneric”

Mântuitorul Îşi dăduse duhul. Cutremurul de pământ, despicarea stâncilor, negura ce învăluise în plină zi toată ţara, aveau de vorbit ceva către inimile oamenilor. Şi într-adevăr, sutaşul, cu cei ce păzeau pe Isus, văzând cele întâmplate, s-a înfricoşat şi a zis: „Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!“. Preoţii ce slujeau în templu, au văzut cu ochii lor cum, tocmai în clipa morţii lui Isus, catapeteasma a fost sfâşiată de sus până jos. Oare ce au gândit în inimile lor?

Probabil, cei mai dezamăgiţi erau tocmai preoţii, cărturarii şi bătrânii cetăţii care dăduseră hotărârea de moarte. Mâna lui Dumnezeu apăsa asupra lor, pentru că înfăptuiseră cea mai mare nedreptate din istoria pământului. Oare li se putea şterge din minte faţa aceea acoperită de vânătăi şi de răni, brăzdată de dâre de sânge? Oare puteau uita spinii aceia de pe fruntea Celui ce Se ruga pentru iertarea lor? Oare puteau uita acele cuvinte duioase, pe care Domnul le-a spus pe cruce? Dacă ei au uitat, noi să nu uităm. Mântuitorul a suferit pe cruce, ca să ne aducă o mare mântuire şi astfel să nu mai umblăm în întunericul necredinţei.

*Dar ei nu vor să ştie de nimic, nu pricep nimic, ci umblă în întuneric … Psalmul 82.5*

de la Claudia Darie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s