Tata, cred ca stiu toate povestirile biblice acum

6a01053628087b970c017d42d8204d970c-320wi-300x229A fost nevoie să-mi cer scuze, nu de mult, fiului meu.

Ne îndreptam spre biserică într-o Duminică și el mi-a spus, “Tată, cred că știu toate povestirile biblice acum.”

“Chiar?” I-am spus. “Toate?”

“Aproape toate,” a răspuns. “Și mai știu deasemenea și toate cântecele pe care le cântăm în biserică .”

“Asta ar trebui să facă să fie mai ușor pentru tine să cânți alături de noi” i-am spus.

“Nu înțeleg de ce repetăm aceleași povestiri/întâmplări biblice și de ce cântăm aceleași cântece. Ei nu se gândesc că le-am învățat până acum?”

“Eu studiez Biblia și cânt cântecele de mult timp, Timotei. Și primesc câte ceva nou din Cuvântul lui Dumnezeu în fiecare săptămână.”

Deja, coboram din microbuz și ne îndreptam spre locul de închinare. În acel moment el a spus, “Eu nu cred că trebuie să mergem la biserică în fiecare săptămână. De ce să nu așteptăm până când va apărea ceva nou de învățat?”

~~~~~

Am cugetat la acea conversație tot restul zilei. Am discutat-o și în timpul prânzului. Bunica lui Timotei ne vizita din România și a început să-i spună despre cum a început să citească din nou Profeții mici, descoperind lucruri pe care le-a uitat de-a lungul timpului. Soția mea a început să-i pună întrebări lui Timotei despre povestirile pe care ea știa că el nu era familiar cu ele.

Între timp, am început să mă întreb dacă nu cumva, faptul că, fiul nostru este într-o casă creștină, școală creștină și o biserică bună ce pune accent pe Biblie, l-a supraexpus la Scripturi. Este un băiat de 9 ani cu o grămadă de cunoștiințe Biblice și cu capitole întregi din Biblie memorate.

Și apoi, parcă m-a lovit ceva. De luni întregi (poate ani), l-am determinat să vadă că serviciul de închinare are de-a face doar cu învățarea. De la întâlnirile de rugăciune de Sâmbătă seara (“Fii cu noi și mâine, Doamne, în timp ce mergem la biserică și învățăm mai mult despre Tine”) la conversațiile de după biserică (“Ce ai învățat la Școala Duminicală astăzi?”), felul nostru de gândire cu privire la biserică este în mod predominant educational. Nu e de mirare că el s-a gândit că ar trebui să mergem mai departe. Dacă biserica este școală, în cele din urmă, absolvești, nu-i așa?

Așa că, în acea seară în timp ce îl puneam în pat, mi-am cerut iertare pentru că nu am fost clar cu privire la motivul pentru care ne întâlnim împreună cu alți credincioși. “Nu este învățarea singurul motiv,” i-am spus. “Totul se rezumă la închinare. Învățarea este legată de închinarea noastră.”

“Este acesta motivul pentru care cântăm aceleași cântece?” a întrebat el.

“Da. Când le este ușor oamenilor să cânte, ei se pot concentra pe ceea ce cântă în loc să se străduiască să învețe o cântare nouă. Mai știi cum îți place când toate instrumentele se opresc și poți să-i auzi pe toți din biserică cum cântă aceeași cântare cât de tare pot ei – și toate vocile noastre armonizându-se? Acolo nu e vorba de învățare… totul se concentrează pe închinare. Toți împreună, închinându-ne lui Dumnezeu pentru cât de mare este El.”

“Am învățat despre David și Goliat astăzi,” a spus el. “Am știut totul despre ei. Și învățătoarea a omis partea cea mai bună – când David a folosit sabia lui Goliat ca să-i taie capul!”

“Da, asta este destul de tare,” i-am spus. “Și tu știi deja povestirea cu David și Goliat. Dar ideea ascultării din nou și din nou a povestirii nu este ca tu să înveți mai multe lucruri despre povestire. Ci este ca tu să fii uimit din nou de faptul că Dumnezeu folosește un tânăr micuț ca David pentru a face ceva măreț pentru poporul Său. Așa este Dumnezeu. De aceea cântăm cântece, în biserică, precum, ‘Ce mare ești Tu’ și ‘Glorios și Mare.’ Noi ne închinăm Lui pentru ceea ce a făcut.”

“Îmi plac acele cântece.”

“Și mie. Și data viitoare când le cântăm, gândește-te la povestirea cu  David și Goliat și cât de puternic este Dumnezeu.”

“Nu se rezumă totul doar la învățare.”

“Nu. Biserica nu este o clasă la care mergi, fiule. Este un popor la care aparții. Totul se rezumă la închinare. Îmi pare rău fiule, dacă te-am făcut să crezi altfel.”

Suras: http://thegospelcoalition.org/blogs/trevinwax-ro/2014/01/13/tat-cred-c-tiu-toate-povestirile-biblice-acum/

One response to “Tata, cred ca stiu toate povestirile biblice acum

  1. (Amos.8:11)
    Iata, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, cand voi trimite foamete in tara, nu foamete de paine, nici sete de apa, ci foame si sete dupa auzirea cuvintelor Domnului. Amin!

    Lipsa de marturii si lipsa de oameni care vorbesc cu Dumnezeu si au descoperiri din partea Lui in adevat (nu mincinosi care vorbesc minciuni inchipuite ),inseamna necrestere spirituala,noi nu avem ce cauta la biserica sa repetam aceleasi vorbe ca paganii ,ci sa inaintam pe cale ,o biserica care nu inainteaza si nu are ceva nou este o biserica moarta si multi mor imaturi.
    Bisericile de azi )unele)au devenit asa de plictisitoare ca nu este prezenta Duhului Sfant ,ci programe si crestini caldicei si cu lumea si cu Dumnezeu.Este adevarat ca nimic bun nu mai este in aceste biserici lumesti ce vezi si auzi in lume este si in biserica.
    PLICTISEALA E LA EA ACASA IN BISERICA,CACI AU AJUNS LOCURI DE RELAXARE SI DISTRACTIE IN FIREA PAMANTEASCA.
    Mersul la biserica nu te mantuie ,dar comunicarea cu Dumnezeu te ridica si te invata lucruri noi.Daca nu ai ceva nou de spus s-au experimentat cu Dumnezeu esti mort spiritual ,o haina veche cu petec nou si bisericile sunt puturi crapate e lipsa HARULUI caci poftiti cuvinte si experiente noi si nu aveti .

    Iacov 4
    1. De unde vin luptele si certurile intre voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se lupta in madularele voastre?
    2. Voi poftiti, si nu aveti; ucideti, pizmuiti, si nu izbutiti sa capatati; va certati si va luptati, si nu aveti, pentru ca nu cereti.
    3. Sau cereti, si nu capatati, pentru ca cereti rau, cu gand sa risipiti in placerile voastre.
    4. Suflete preacurvare! Nu stiti ca prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu? Asa ca cine vrea sa fie prieten cu lumea se face vrajmas cu Dumnezeu.
    5. Credeti ca degeaba vorbeste Scriptura? Duhul pe care L-a pus Dumnezeu sa locuiasca in noi ne vrea cu gelozie pentru Sine.
    6. Dar, in schimb, ne da un har si mai mare. De aceea zice Scriptura: “Dumnezeu sta impotriva celor mandri, dar da har celor smeriti.”
    Amin!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s