Gandul de dimineata 12 Mai

reaching-hand1„Nu mi-e mâna curată (1)”
Pentru numeroasele sale furturi, un hoţ a fost osândit la moarte. Într-o zi, osânditul îi zise temnicerului:
– Eu ştiu un secret de cea mai mare însemnătate, pe care aş vrea să-l spun împăratului. Te rog, spune acest lucru împăratului înainte de a fi executat!
– Îi voi spune negreşit, răspunse temnicerul.
Câteva zile mai târziu, hoţul a fost dus înaintea împăratului, care era înconjurat de mai-marii ţării. Împăratul l-a întrebat: „Care este secretul tău cel mare, pe care vrei să ni-l faci cunoscut?“.
– Împărate, secretul meu este unul de stat, deoarece pot face să fie păstrate totdeauna în stare înfloritoare finanţele ţării printr-un mijloc, pe care vreau să vi-l descopăr înainte de a muri. Ştiu să fac să crească un pom, care să rodească un fel de fructe de aur adevărat, foarte curat şi chiar acum sunt gata să vă dovedesc lucrul acesta.
– Ei bine, să vedem! răspunse împăratul. Şi însoţit de câţiva slujbaşi, de câţiva demnitari şi de mai-marele religiei, coborî în grădina palatului. Hoţul alese cu multă grijă un loc potrivit în mijlocul unui tufiş, făcu câtva timp un fel de semne şi gesturi pentru a-şi da aere de vrăjitor, apoi săpă o groapă în pământul umed şi ceru să i se aducă o monedă nouă de aur, ceea ce se făcu îndată.
*Cine fura să nu mai fure; ci mai degrabă să lucreze cu mâinile lui la ceva bun … Efeseni 4.28*

Articol de la Claudia Darie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s