Gandul de dimineata 16 Iulie

invidia„Invidia și ura”
Acea parte din istoria lui Iosif, la care ne-am referit data trecută, prezintă respingerea lui Hristos de către iudei. Istoria care urmează redă experienţa lui Iosif aflat în mâinile egiptenilor; ea vorbeşte despre respingerea lui Hristos de către naţiuni. În mâinile fraţilor săi, Iosif a fost aruncat în groapă. În mâinile egiptenilor, Iosif a fost aruncat în temniţă. Ambele imagini demonstrează adevărul, că venirea Fiului lui Dumnezeu în lume nu poate fi limitată numai la iudei. Într-adevăr, Hristos a fost trimis de Tatăl la ai Săi şi El a venit ca lumea să fie mântuită prin El. Dar vai! Nici iudeii, nici naţiunile nu L-au primit pe Trimisul Tatălui ceresc. „El era în lume …, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit“ (Ioan 1.10,11).
Pentru fraţii lui Iosif, motivele de căpetenie ale respingerii lui au fost invidia şi ura. Dacă nedreptatea grosolană şi indiferenţa neruşinată i-au marcat pe Irod şi pe Pilat, ca reprezentanţi ai naţiunilor, atunci invidia şi ura de moarte i-au marcat pe iudei în mod deosebit. Împietriţi şi insensibili, iudeii au împărţit împreună cu un tâlhar trista satisfacţie de a-L insulta pe Fiul lui Dumnezeu, pe Mesia lor, şi aceasta spre propria lor ruină.
*Madianiţii l-au vândut în Egipt lui Potifar, un dregător al lui faraon, şi anume căpetenia străjerilor. Geneza 37.36*

Articol de la Claudia Darie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s