Victimele intolerantei: pastor adventist, rapit in Ucraina

Pastorul Sergei Litovchenko, aparținând Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, a fost răpit de către separatiști proruși din estul Ucrainei în mijlocul serviciului divin din 27 septembrie. După 20 de zile de detenție, în care nimeni nu a știut nimic despre el, pastorul a fost eliberat.

UPDATE: Sergei Litovchenko, pastor al Bisericii Adventiste Horlivka, din estul Ucrainei, a fost eliberat și a ajuns din nou în sânul familiei, după 20 de zile în care a fost dat dispărut. Familia și biserica locală le mulțumesc tuturor celor care s-au rugat pentru acest deznodământ fericit.dreamstime_xxl_38304402-900x480

„Suntem foarte fericiți să știm că este sănătos și trebuie să continuăm să ne rugăm și să acţionăm în direcţia siguranţei clerului și a credincioșilor care se află în zone de conflict, oriunde pe glob”, a declarat purtătorul de cuvânt al bisericii, Garrett Caldwell.

Mai mulți bărbați înarmați, îmbrăcați în camuflaj, au intrat în mica biserică de la adresa 1 Ulitsa Horlovskoi Divizii și au forțat mulțimea să se disperseze, după care pastorului i s-a ordonat să urce în mașina lor. Luați la întrebări, atacatorii nu și-au dezvăluit identitatea, ci doar au precizat că „acesta e pământ ortodox și nu există loc pentru tot felul de secte”, scrie Adventist News Network.
O răpire cu precedent

Răpirea este o premieră pentru latura protestantă a creştinismului. Deși separatiștii și-au exprimat de-a lungul timpului adorația pentru confesiunea ortodoxă și au vorbit critic despre protestantism, ca despre o sectă, niciun adventist nu a fost rănit sau ucis de când a izbucnit conflictul din estul Ucrainei.

„Biserica noastră este recunoscută oficial în Rusia și în Ucraina și ne așteptăm ca membrii și pastorii să fie respectați de către autoritățile din estul Ucrainei. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea nu este implicată în politică și nu înțelegem de ce este atacată”, a declarat John Graz, directorul Departamentului de Libertate Religioasă al Bisericii Adventiste mondiale.

Pastorul Litovchenko nu este prima victimă a unei asemenea strategii. Pe 27 mai, separatiștii din Donețk l-au răpit pe părintele Pawel Vitka, aparținând Bisericii Catolice poloneze. Preotul a fost imobilizat, legat la ochi și dus într-o clădire din localitate, unde a rămas pentru următoarele 24 de ore. Preotul a fost bătut peste genunchi și a fost eliberat doar după ce a intervenit consulul Poloniei în Donețk.

Nici acest caz nu este unul izolat. Pe 10 mai, Biserica Ortodoxă din Ucraina a confirmat că unul dintre preoții săi, părintele Pavlo Zuchenko, ce provenea tot din regiunea Donețk, a fost ucis. Un alt incident s-a petrecut pe 23 mai, când doi activiști care se rugau într-un cort interconfesional au fost atacați de 15 bărbați. Serhiy Kosyak, un pastor protestant din Donețk, care se afla în cort la acel moment și care a fost și el agresat, spune că separatiștii au furat din aparatură și i-au amenințat să nu mai vină peste noapte să se roage în cort.
Haos în biserică

La o astfel de știre am fi tentați să ne legăm imediat de ideea intoleranței bisericii majoritare față de minorități, pentru a victimiza cazul dincolo de aspectele sale negative evidente. Desigur că motivația în acest caz nu trebuie tratată cu ușurință, însă nici nu putem pune activitatea unor soldați extremiști pe seama unei biserici, care are probleme interne mai grave la acest capitol.

La doar două zile de la incidentul de pe 23 mai, un preot ortodox a fost acuzat de terorism de către armata ucraineană din Lugansk. Preotul însoțise un grup de separatiști care luaseră cu asalt două secții de votare, cu scopul de a-i împiedica pe oameni să voteze la prezidențialele din 25 mai.

Pe 27 mai, s-a hotărât că părintele Maretskiy nu mai poate activa ca preot al Bisericii Ortodoxe din Ucraina. „În biserică avem foarte mulți preoți cu păreri politice foarte diferite. Îmi pare rău să spun că unii dintre preoții noștri chiar erau teroriști”, a declarat mitropolitul Oleksandr Drabynko, pentru Catholic News Agency.

În opinia sa, mediul bisericii reflectă ce se întâmplă în societate, scoțând la iveală unele dintre cele mai groaznice lucruri. „Biserica noastră se curăță acum de trecutul sovietic, împreună cu întreaga societate”, a declarat Oleksandr. Însă în această perioadă de preschimbare, există încă și probabil vor exista și în viitorul imediat atitudini de supremație care în alte țări democratice sunt demult apuse.
Miza politică

Părintele Fadi Haddad era preot al Bisericii Ortodoxe dintr-o suburbie a capitalei siriene. Lider al comunității, părintele se ferea de politică, dar avea grijă să strige pentru libertate la înmormântările pe care le oficiz. Pe 18 octombrie 2012 a fost răpit și ucis. De atunci și până astăzi i s-au alăturat și alții în ceea ce pare a fi o realitate naturală a ceea ce se întâmplă într-un război civil.

De aceea, pentru a asigura obiectivitatea, și cazul de față ar trebui tratat ținându-se cont de imaginea de ansamblu. Crimele, precum cea asupra părintelui Haddad, sunt foarte ușor de aruncat pe seama intoleranței religioase, când de fapt este vorba despre intoleranța politică. Cei din restrânsa comunitate siriană știau că nu a fost o crimă motivată religios, întrucât „mâinile musulmanilor îl purtau chiar mai sus decât mâinile creștinilor”, spune un membru al grupării disidente Consiliul Național Sirian. Probabil ceea ce s-a urmărit a fost subminarea unei întregi comunități prin uciderea liderului spiritual.

În Argentina anilor ′70-′80 au dispărut 30.000 de oameni și putem presupune că mare parte din cei rămași au fost terorizați de frică. Și românii din vechea generație își aduc cu groază aminte ce a însemnat frica de sistem în timpul perioadei comuniste, și povești despre oameni care dispăreau în miez de noapte circulă și acum.

Frica îi face pe oameni inactivi, supuși. Este o metodă antică, ce dă roade de fiecare dată. Astăzi în special, religia este folosită ca una dintre metodele principale pentru a obține ceea ce în definitiv este un scop politic. Că vorbim despre Siria, despre Statul Islamic, despre Africa și Boko Haram sau, acum, despre Ucraina, vorbim despre exterminarea sau expulzarea creștinismului. Intoleranța religioasă pare a fi principalul vinovat, însă aceasta este mai degrabă o scuză. Adevărata intoleranță este cea politică.

Totul se reduce la foamea de putere și metodele de obținere a ei. Cine nu poate și nu știe să o obțină democratic va încerca să o obțină prin violență, teroare și prin impunerea unui sistem ce poate menține un control strict, cum ar fi un stat islamic sau un stat comunist. Creștinismul prin definiție nu poate face parte dintr-un asemenea sistem, pentru că presupune dragoste prin libertate și supunere prin iubire rațională. De aceea, nu creștinii în sine sunt cei care nu pot fi tolerați de un sistem autoritar, ci ceea ce emană ei va fi veșnic un dușman al sistemului.

Sursa: Semneletimpului.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s