Ai ratacit destul

summer_walk_by_baaddreamz“Când vrei să faci un păcat, diavolul e chiar în spatele tau. Cu vocea lui linguşitoare dar plină de otravă îţi şopteşte (cum i-a făcut şi Evei în Eden…) “Fă-o! N-o să te vadă nimeni! Te acopăr eu! Nimeni n-o să ştie…”. Te tot împinge de la spate până te hotărăşti să păcătuieşti. Apoi, vine cu aripa sa rece de liliac şi “te fereşte de ochii lumii”. Exact când eşti sigur că nu te vede nimeni, exact când săvârşeşti fărădelegea, atunci, brusc, se trage de’o parte şi te lasă descoperit. Acum toate reflectoarele sunt asupra ta. Toţi îţi văd păcatul, majoritatea te condamnă şi te părăsesc. Chiar şi diavolul se retrage victorios, frecându-şi palmele, către un loc de unde să poată admira mai bine starea decăzută în care ai ajuns. Atunci nu mai ai pe nimeni… Eşti singur, trist şi părăsit… În singurătatea ta, îl mai vezi uneori rânjind satisfăcut. Rânjet cu iz de moarte, care îţi lasă picaturi reci de sudoare să îţi curgă pe frunte… Oare, nu mai este salvare? Nu există nici o cale să scapi scapi de aici?

În durerea şi suferinţa ta, începi să auzi un susur blând ce alungă apăsarea aceea de mormânt. Ridici ochii din pământ şi Îl vezi pe El. Pe Isus. A venit lângă tine. E acolo… aproape. În ochii Săi blânzi se citeşte cea mai mare dragoste. Îl vezi pe Hristos zâmbind, dar zâmbetul Lui e diferit. Nu e zâmbetul morţii, e cel al vieţii. Al vieţii veşnice. Vrei să te ridici, dar cazi secerat la pământ. Lanţurile grele nu te lasă să te mişti. Arunci o ultimă privire la Domnul. El îţi întinde mâna şi tu o prinzi cu încrederea unui prunc ce face primii paşi sub îndrumarea tatălui său. Iar lanţurile cad sfărâmate, povara ce te apăsa nu o mai simţi. Întunericul din jurul tău se transformă-n lumină.

Satan fuge schelălăind. Nu mai are putere asupra ta. Acum eşti liber. Te uiţi la Mâna ce te ţine strâns, şi vezi că e străpunsă. Atunci, vocea îţi piere şi cu greu reuşeşti să Îl întrebi “De ce ai făcut asta?”. “Pentru că te iubesc!” îţi răspunde scurt, şi zâmbetul Lui confirmă tot ce a spus. “Acum haide! Ai rătăcit destul. Să mergem. Tata ne aşteaptă Acasă!”

de Sefora Geantă

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s