Cezarul şi Dumnezeu, editorial

“Câtă lipsă de cunoștință este și în 2014… De responsabilitate. De interes. Acestea sunt și în rândul creștinilor noștri. Să nu cumva să pomenim despre politică, în timpul alegerilor. Nu e treaba noastră. Treaba lor. Ba nu! E și treaba noastră! A tuturor!”

mergi-la-vot_alegeri-prezidentiale-2014
Marcu 12: 17 – ,,Atunci Isus le-a zis: „Daţi, dar, cezarului ce este al cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.” Şi se mirau foarte mult de El.”
Se mirau de Isus pentru că nu era că ei. Religios, cu ochii la exterior, privind la față oamenilor. Isus era înțelept și realist. Era om! Un Om care știa ce vorbește și ce face, plin de duh și adevăr. Nu se așteptau la un asemenea răspuns din partea Lui, chiar dacă veniseră la El ca să-L ispitească. Adevărul crunt era că nici nu cunoșteau Scripturile. Dacă le-ar fi cunoscut, nu se rătăceau, murind de această boală a lipsei de cunoștință…
Câtă lipsă de cunoștință este și în 2014… De responsabilitate. De interes. Acestea sunt și în rândul creștinilor noștri. Să nu cumva să pomenim despre politică, în timpul alegerilor. Nu e treaba noastră. Treaba lor. Ba nu! E și treaba noastră! A tuturor!
,,În 1989 au murit ca să putem vota!”. Așa scria pe o hârtie mare, arătată de către o tânără studentă la Londra, zilele trecute după primul tur, care a dorit să voteze, și nu a putut. Frustrați, mii de voci au început să strige: ,,Vrem să votăm! Vrem să ne întoarcem în România! Vot plagiat! Vrem ștampile!”.
Frustrant e și pentru mine, gândindu-mă uimit, că unii români de departe se zbat și transpiră, dorind din plin să-și îndeplinească dreptul la vot, iar alții, care au secția de votare la primul colț de stradă, stau Duminica tolăniți în casă, sau în biserică, nepăsători și indiferenți, spunând: ,,Nu sunt cu politica. Deci nu mă interesează!”. La Revoluție a curs sânge pentru libertatea mea, a ta și a tuturor de a vota, și mulți dau cu piciorul în ea. Dăm cu piciorul în libertate pentru că e dezinteres și lipsă de cunoștință. Dar când vine vorba de bani, mărirea salariilor, locuri de muncă, de ce este al nostru, știm să facem politică, lovind, țipând, bârfind și înjurând conducătorii.
Sunt mândru de tinerii care au demnitate, interes, pasiune și afecțiune pentru bunul mers al poporului. Sunt mândru de colegii mei de generație care își doresc, atât în țară, cât și în diaspora, să voteze. Dar sunt și mai mândru de tinerii care, în ciuda faptului că se luptă pentru dreptul la vot, nu fac din el un sprijin, ci își pun încredere în Domnul, înțelegând că Dumnezeul nostru rânduiește stăpânirile și dregătoriile, nu dumnezeul veacului acestuia. Conducătorul întregului Univers, care zice și face, le coordonează, le are în vedere și vorbește despre ele.
Contează rugăciunea pentru țară. Contează votul pentru țară. Contează patriotismul acesta, cu interes sfânt, ce izvorăște din acea inimă legată de Domnul. Contează, căci au putere…
Nu trebuie să fim cu politica. Nu trebuie nici să ne mirăm. Trebuie doar să avem cunoștință de cauză și dăm tuturor ce suntem datori să dăm. Inclusiv votul, nerămânând datori cu nimic. Dreptul la vot este fundamental pentru că soarta națiunii trebuie să fie decisă de voința majorității, nu de indiferența sa!
Daţi cezarului ce este al cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!
P.S.: Asta cu ,,Nu mă duc la vot pentru că oricum nu se schimbă nimic”, este la fel cu ,,Nu mă spăl pe dinți pentru că oricum nu mă pupă nimeni”. Păi de aia nu te pupă nimeni…
Mario Bîc

One response to “Cezarul şi Dumnezeu, editorial

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s