Pacatele lumii civilizate

dreamstime_xxl_37795281-900x480„Toată lumea face aşa” a devenit o expresie favorită pe seama căreia se pot justifica fapte și atitudini a căror moralitate este îndoielnică, dar care sunt tolerate de o societate care cu dificultate mai păstrează echilibrul dintre bine și rău. Păcatul a devenit mai mult o etichetă care descrie o neîmplinire decât calificarea unei greșeli comise cu sau fără intenție. „Păcat că nu a funcționat”, se aude adesea în conversațiile de zi cu zi.

Saltul printre păcate

Martin Saunders, editor al platformei Youthscape, identifică o varietate de păcate care nu mai sunt astăzi incluse în categoria greșelilor comportamentale, ba chiar, pentru unii, existența umană este greu de imaginat în lipsa acestora.

Jocul de noroc este unul dintre primele astfel de lucruri. Extinsă la scară generală, practica în sine constituie o formă de câștig necinstit, fiindcă nu implică efort și muncă. Este modalitatea unui câștig facil, fapt pe care Biblia îl condamnă.

La fel de gravă este acomodarea cu înjurăturile. Limbajul injurios a devenit atât de utilizat în filme și în locurile publice, încât este considerat parte normală a existenței cotidiene. Aici pot intra și glumele nepotrivite, iar idolatria și lăcomia au devenit deja o constantă a societății moderne, una axată pe consum și prea puțin pe descoperirea valorilor autentice ale vieții.

În opinia lui Saunders, se simte o atitudine relaxată și în privința consumului de alcool. Unul dintre argumentele invocate de către creștini este faptul că Iisus ar fi consumat vin, pe care L-a oferit cu mână largă celor care se aflau la nuntă. Acest gen de construcție argumentativă își arată lipsurile prin efectele pe care le presupune fenomenul. Consumul de alcool a crescut, iar creștinii fac diferența cu greu între o viață temperată și una hedonistă, coordonată de gusturi și distracții de moment. Și consumul de cafea este inclus de Saundres pe lista păcatelor acceptate astăzi. Dincolo de argumentele pro sau contra consumului de cafea sau alcool, ambele gravitează în zona viciilor.  Cu alte cuvinte, amândouă creează dependență și afectează sănătatea mintală.

Editorul britanic spune că mulți justifică aceste schimbări ca reprezentând pași în direcția unui progres pentru o biserică ce a fost blocată în trecutul ei puritan. Este de înțeles acest tip de justificare în condițiile în care, spune Saunders, într-o cultură de consum libertatea personală a devenit un idol. Aceasta face ca păcatul să fie luat tot mai puțin în serios.

Păcatul convertit

În cartea Păcate respectabile, autorul Jerry Bridges menționează că atitudini precum critica, egoismul, mândria au ajuns să fie apreciate de către societate, constituind aspecte vitale pentru supraviețuire sau pentru realizare profesională. În opinia sa, secretul acestei mutații stă în principal în verbul „a se alinia”. Adică tendința adaptării la normele sociale de astăzi poate explica ieșirea din perimetrul definițiilor biblice cu privire la păcat sau comportament (in)adecvat.

De altfel, nu doar păcatul a fost redefinit. Și alte aspecte ale vieții social-morale, conexe ideii de păcat, au fost redefinite și decupate din vocabularul uzual. Astfel, avortul s-a transformat în planificare familială. Furtul este fraudă. Relațiile premaritale sunt experiență de viață, iar cele extraconjugale sunt doar simple aventuri. Eutanasia are o conotație mai blândă pentru a desemna intervenția din milă cu scopul încetării vieții.

Konrad Lorenz identifica chiar 8 păcate ale lumii civilizate, care, chiar dacă sunt negate sau minimalizate, continuă să jefuiască ființa umană de scopul existenței ei. Astfel, savantul austriac nominaliza printre păcatele moderne întrecerea cu sine însuși, moartea simțurilor sau înstrăinarea survenită ca urmare a marilor aglomerații urbane. Toate acestea au devenit parte a societății și s-au strecurat pe neobservate în viață.

Un creștinism repoziționat

Atitudinea de regândire a raportului dintre societate și noțiunea de păcat l-a determinat pe fostul Suveran Pontif, Benedict XVI, să considere că lumea modernă „a pierdut noțiunea de păcat”.

Situația este cu atât mai gravă cu cât ideea de păcat a fost redefinită și în bisericile creștine. Sociologul Marsha Witten a analizat mai multe predici ținute în bisericile americane și a constatat că acest concept a fost „cosmetizat pentru a se adapta sensibilității seculare.” Witten a observat că „deși anumite imagini tradiționale ale păcatului sunt păstrate în acest discurs, limbajul adesea le amortizează impactul asupra ascultătorilor”. În consecință, nu mai sunt surprinzătoare statisticile care confirmă că jumătate dintre tinerii creștini americani cred că nu e păcat să fumeze marijuana.

În cartea „Ce s-a întâmplat cu păcatul?”, psihiatrul Karl Menninger a scris că „odinioară era un cuvânt puternic, un cuvânt amenințător și grav… Dar cuvântul a plecat. Aproape că a dispărut – cuvântul, o dată cu noțiunea. De ce? Nu mai păcătuiește nimeni?” Aceasta nu este o simplă întrebare retorică. Dacă fiecare ar încerca să găsească un răspuns valabil, atunci ar exista șanse să înțelegem cât de facilă este convertirea păcatului. Alternative mai comode și pline de conținut la păcat s-au găsit cu lejeritate, dar este această procedură utilă și pe termen lung?

Sursa: SemneteTimpului.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s