Hollywoodul este asociat, de regulă, cu imoralitatea și cu lipsa valorilor spirituale. Atunci când una dintre vedetele industriei cinematografice americane îi încurajează pe alții să Îi acorde lui Dumnezeu un rol prioritar în viaţa lor, ceva pare să fie anormal. Dar dacă mesajul său este chiar parte a normalității pe care o așteptăm?
Promițând că nu va avea un discurs lung, Denzel Washington și-a început mesajul cât se poate de frontal: „Puneți-L pe Dumnezeu pe primul loc. Puneți-L pe Dumnezeu pe primul loc în tot ceea ce faceți. (…) Tot ce am este prin harul lui Dumnezeu.” Actorul le-a povestit studenților de una dintre discuțiile cu mama sa, la scurt timp după ce a început să avanseze în carieră. A intenționat să îi mulțumească pentru toate lucrurile pe care le-a realizat, însă mama lui l-a oprit și a înșirat toți oamenii care s-au rugat pentru el, insistând asupra cheii succesului lui Denzel. Aceasta se află în posesia lui Dumnezeu. „Am fost protejat, am fost îndrumat și am fost corectat. L-am păstrat pe Dumnezeu în viața mea și asta m-a ținut umil. Nu I-am fost întotdeauna credincios, dar El a rămas cu mine…” a spus Denzel Washington cu ocazia unui discurs motivațional cu temă spirituală ținut la festivitatea de absolvire din cadrul Universității Dillard, din New Orleans.
Apelul sună cât se poate de firesc atunci când este rostit de către un teolog sau de o față bisericească. De exemplu, când papa Francisc transmite mesaje în această direcție, nu este nimic surprinzător. Atunci când o face un star de film, plătit cu aproximativ 20 de milioane de dolari pentru fiecare peliculă, întrebările abundă. Ce îl determină pe un actor de notorietate să facă declarații publice în favoarea creștinismului, în condițiile în care nu este tocmai o alegere simplă în societatea americană de astăzi.
Sfaturile lui Denzel
Denzel este conștient că nimic nu i-a picat din cer. Viața lui nu s-a rezumat doar la visuri mărețe, ci și-a impus și obiective precise pentru a le realiza. „Tot ceea ce vrei, dacă este un lucru bun, îl poți avea. Muncește din greu ca să îl obții și, când ajungi la el, uită-te înapoi și trage și pe altcineva în sus.” Accentul pus pe ceea ce se întâmplă cu cei din jur a constituit una dintre notele dominante ale discursului.
De aceea un punct important l-a constituit o atenționare cu privire la sistemul fals de valori pe care este construită societatea actuală. „Nu contează cât de mulți bani faci, nu poți lua nimic cu tine. Nu este important cât de mult ai, ci ce faci cu ce ai.” În această direcție poate fi identificată adevărata bucurie. Disponibilitatea de a-i ajuta pe alții constituie sursa care conferă acea fericire pe care mulți o caută, dar nu toți o găsesc. „Nu aspira doar să îți construiești o viață, aspiră să faci o diferenţă”, au fost ultimele cuvinte ale actorului.
Această insistență pe construirea a ceva care să producă o schimbare este un element definitoriu în discursul lui Denzel. Este suficientă o minimă cunoaștere a vieții sale pentru a concluziona pe marginea mesajelor sale religioase. Ele nu sunt o excepție, ci regula. „Citesc Biblia în fiecare zi. Chiar ieri am citit ceva interesant: «Nu îţi dori să îţi câştigi existenţa.» Aspiră să faci o diferenţă în lumea din jurul tău”, declara Washington şi cu câțiva ani în urmă.
Un creștinism de altă factură
Nota distinctă pe care o promovează Washington pare să treacă dincolo de creștinismul redus la viața de biserică sau de creștinismul cultural. Primul este valorificat doar în perimetrul bisericii și este construit pe ideea unei existențe duble. Cu alte cuvinte, omul mizează pe religiozitatea sa, dar fără ca aceasta să genereze schimbări la nivelul societății în care trăiește. Ieșind din biserică, omul revine la starea inițială. Cea de-a doua variantă, destul de răspândită, percepe creștinismul mai mult prin prisma valorilor sale decât printr-o devoțiune deschisă și intimă cu Divinitatea. Nu este surprinzătoare declarația unora: „Sunt creștin, dar fără Dumnezeu”, care nu simt incompatibilitatea termenilor. În această privință, creștinismul este văzut mai mult ca o tradiție, ca un ansamblu de ritualuri și mai puțin ca o relație.
Denzel pare să încerce o echilibristică între aceste două tendințe. Nu este singurul cu această abordare. Cu câteva decenii în urmă, Dietrich Bonhoeffer scria cartea sa de referință, Prețul uceniciei. Deși are o abordare teologică, ideea este asemănătoare cu cea susținută de actorul american. Creștinismul curat presupune o reașezare a priorităților, o reevaluare a vieții, o nouă poziționare față de ceea ce se întâmplă în societate. Bonhoeffer a plătit cu prețul vieții încercarea de a-și apăra convingerile, demonstrând astfel riscurile aferente construirii unui creștinism activ, în sensul transformării lumii în care trăim. Ideea promovării unui tipar de comportament creștin preocupat de propria mântuire a fost departe de viziunea teologului german. Ceea ce nu contribuie la salvarea altora și la schimbarea pozitivă a lumii este fără sens.
Această perspectivă, deși profund ancorată în gândirea originară creștină, pare să se fi diluat. Pastorul David Platt, în cartea Radical, atrăgea atenția asupra concepțiilor creștine care în momentul de față sunt sub influența visului american. După cum spune și titlul cărții, Platt radicalizează mult ideea de creștinism, considerând că „trebuie să evadăm din caricaturile ieftine ale creștinismului”, unele care nu cer efort și nici schimbare. „Un Iisus pe care nu Îl deranjează materialismul și care nu ne-ar cere niciodată să renunțăm la tot ce avem… Un Iisus care ne aduce confort și prosperitate în timp ce ne trăim varianta noastră creștină a visului american” este forma ieftină pe care a adoptat-o creștinismul contemporan. Și Bonhoeffer utiliza celebra expresie de „har ieftin” pentru a ilustra aceeași situație. Cu alte cuvinte, suntem invitați să ne reevaluăm propriile concepții, așteptări și acțiuni și să evadăm din propriile scheme de reprezentare. Creștinismul din care este eliminat sacrificiul riscă să devină doar o formă de religie, dar suficient de captivantă și cu priză la public.
Amin!